În urma unui vis, în luna iunie a acestui an, am făcut o călătorie de suflet, finalizată într-un oraș în care inima mea de femeie s-a simțit mai liberă ca oricând să fie deschisă și expresivă: Istanbul.
La întoarcerea în țară, am simțit un contrast atât de mare între cum m-am simțit acolo și ce „trebuia” să redevin aici: o versiune diluată, nevoită să se adapteze (sub o formă sau alta) normelor, credințelor și „gurii” lumii.
O variantă încătușată, în care, de multe ori am ajuns să-mi contest adevărul inimii pentru că natura mea idealistă și visătoare se izbea constant de zidul „realității” de aici, care dicta ce se poate și ce nu se poate. În special la nivel relațional.
De aceea, mult timp nu m-am regăsit printre români. Mi-am negat proveniența și apartenența, călătorind în afara țării, în locuri aflate pe rezonanța inimii mele libere și visătoare, ca să-mi găsesc vocea și locul…și partenerul.
Anul acesta însă, a fost anul care m-a întors înspre rădăcini. Anul în care am încetat să mai fug în exterior și am început să-mi revendic locul și rolul pe care mi le-am asumat când m-am născut, deloc întâmplător, ca femeie pe aceste meleaguri.
În timp ce scriu, țin în mână o sticluță prețioasă.
Un amestec de uleiuri esențiale care a intrat în viața mea în anul 2018 și al cărui nume îmi vorbește și mă atinge profund: Loyalty.
2018 a fost anul în care relația mea cu loialitatea a început să se schimbe fundamental.
Sâmbăta trecută, am avut deosebita plăcere și onoare să țin un discurs pe acest subiect. Un discurs despre care, mai întâi am visat (la propriu), și care apoi s-a manifestat.
Am vorbit despre cum, începând cu anul 2018, noțiunea de loialitate a început să-și transforme semnificația pentru mulți — sau multe dintre noi.
Dintr-un tip de devoțiune bazată pe dependențe, pe temeri, pe vinovăție, pe rușine și orientată spre relații, persoane, ideologii sau seturi de credințe și convingeri- care au dus spre alegeri de viață conforme cu așteptările din exterior — spre o devoțiune, singurul tip de devoțiune care, din punctul meu de vedere contează cu adevărat: devoțiunea față de adevărul și calea inimii.
La finalul discursului i-am invitat pe cei prezenți să reflecteze la niște întrebări:
Ce înseamnă loialitatea pentru fiecare dintre ei?
Ce direcție ia această loialitate în viața lor? E o direcție care îi împlinește sau care îi ține pe loc și îi limitează?
Experiența discursului și imersarea în energia loialității mi-au adus și mie propriile conștientizări despre niște alegeri subconștiente pe care le-am făcut, de-a lungul timpului, dintr-o ”loialitate” bazată pe vinovăție și care mi-au sabotat, din umbră, una din activitățile făcute cu multă pasiune: consilierea în aromaterpie.
Prin prezența în sânul comunității de aromaterapie și sub impactul lui Loyalty, mi-am readus aminte cât de mult iubesc uleiurile esențiale – le-am iubit din prima clipă în care mi-au trecut pragul casei.
Așa am înțeles că lor le-am rămas loială cu sufletul și astfel s-a reaprins scânteia pentru o chemare veche (străveche):
utilizarea aromelor ca intrumente de conectare cu layerele noastre cele mai profunde, accesarea memoriei și activarea capacității noastre de a visa și de a ne crea viața pe care ne-o dorim.
Revin la cei doi ani: 2018 și 2026.
Începând cu anul 2018, anul Câinelui de Pământ (al cărui atribut esențial este însăși loialitatea), și până în prezent, în anul 2026, anul Calului de Foc (a cărui caracteristică primordială este libertatea), timp de 8 ani, acest termen de loialitate a cunoscut o evoluție profundă.
O evoluție dinspre genul de devoțiune care încătușează, spre devoțiunea care eliberează.
Pentru cei care au ales să pășească pe această cale, Loialitatea a devenit un atribut al inimii, o valoare esențială și un stil de viață ce dictează alegeri curajoase. Alegeri cu consecințe de multe ori incomode, în urma cărora poți fi judecat, marginalizat sau ridiculizat. Mai ales ca femeie.
Inevitabil, loialitatea față de suflet duce la alegeri ieșite de sub legea externă a lui „ce spune lumea dacă fac asta” sau „nu așa se face”, și te împinge spre tipul de alegeri dictate din interior, din „legea” și spațiul inimii — acele alegeri care aduc adevărata împlinire, eliberare și… iubire.
Scriind aceste rânduri, mai văd o analogie și o intercalare între cei doi ani:
* 2018 – Câine (loialitate) de Pământ (rădăcini, stabilitate)
* 2026 – Cal (libertate) de Foc (inimă, curaj)
Dacă ar fi după mine, aș spune așa:
Curajul (focul) Loialității duce spre stabilitatea (pământul) Libertății — și spre transformarea perspectivei asupra acestor concepte, din rădăcini.
Dar și invers:
stabilitatea Loialității duce spre curajul Libertății.
Unul din atributele principale ale loialității este consecvența în timp.
Cu alte cuvinte, cu cât suntem mai consecvenți, mai stabili în loialitatea față de adevărul și dorințele inimii, ne vom simți mai ușori, mai eliberați de poverile unor narative interioare și povești de viață care ne-au fost impregnate, poate impuse de cei din jur și care nu au legătură cu sufletul nostru. Rămânând loiali inimii noastre, vom avea curajul să ne accesăm libertatea de a alege. Adevăratul liber arbitru cu care am fost înzestrați din momentul creației noastre.
De tipul acesta de loialitate și de genul acesta de libertate avem nevoie cât mai multă în țara asta. ❤️
Dacă ai ales și tu calea loialității față de propra inimă și vrei să rămânem în contact, vino și tu în comunitatea de visători!
Prin abonare devii parte din comunitatea Aromadream.
Astfel ai acces GRATUIT la informații și conținut exclusiv livrat în fiecare LUNI, direct în căsuța ta de email.
Te poți dezabona oricând, printr-un singur click.